1
Cura de struguri la data de Joi 10 Sept 2009 - 18:47
Vizitato
Vizitator
Cum sa consumam polivitaminele naturale?
Din cele mai vechi timpuri si pana acum, strugurii au ocupat un loc important in alimentatia omului, dar si in vechile tratamente medicale. Initial, vita-de-vie s-a gasit in stare salbatica pe tarmurile Marii Negre si ale Marii Caspice, iar de aici s-a raspandit in Europa (Italia, Grecia, Franta) si in Asia Mica (Israel). Medici renumiti ai Antichitatii, precum Hipocrate si Pliniu, dar si alti celebri invatati, de atunci si pana in zilele noastre, recomandau folosirea strugurilor ca medicament impotriva frigurilor si anginei, iar romanii ii intrebuintau pentru dezintoxicarea organismului.
Polivitamine naturale
Strugurii contin o serie intreaga de oligoelemente ce intaresc organismul si ii dau vitalitate, de aceea au fost denumiti „polivitamine naturale”. In compozitia lor intalnim: calciul, fosforul, potasiul, sodiul, fierul, dar si vitaminele A, B1, B2 , C, precum si niacina si taninuri. Valoarea energetica a 100g struguri este de 98 kcal, din care se asimileaza in organism aproximativ 90%. Studiile medicale confirma faptul ca strugurele negru este unul dintre cele mai sanatoase fructe. Strugurele negru contine resveratrol – unul dintre cei mai puternici antioxidanti naturali cunoscuti; picnogenol – al doilea antioxidant exogen ca forta; licopen; luteina; bioflavonoide; acizi grasi omega 3 si 6; mangan; cupru; antocianide; acid elagic si melatonina.
Compusi fitochimici din struguri
Resveratrolul se gaseste in general in fructele de culoare violetneagra, si nu numai, in sucul de struguri negri, in samburii de struguri si in pielita. Resveratrolul are un potential antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C si E la un loc, este de 10-20 de ori mai puternic decat vitamina E in ce priveste protectia antioxidativa, pentru ca impiedica oxidarea LDL-colesterolului si scade nivelul sangvin al colesterolului total si al trigliceridelor, fiind un vasodilatator arterial. Resveratrolul poate reduce dezvoltarea melanomului malign, poate avea actiune citostatica in cancerul de san, poate micsora nivelul colesterolului total sangvin, previne si combate eficient osteoporoza.
Picnogenolii impreuna cu vitaminele A, C si E au o puternica actiune antioxidanta, contribuie la reglarea tonusului muscular al arterelor, combatand vaso-spasmul, intaresc peretele capilar, mentinandu-i elasticitatea si integritatea. Efectele benefice ale picnogenolului au fost studiate in bolile degenerative cardiovasculare, in fragilitatea capilara si in insuficienta venoasa periferica. Picnogenolii previn si combat retinopatia (microangiopatia retiniana) diabetica si nondiabetica, au actiune antienzimatica (in vitro) impotriva elastazei, hialuronidazei, colagenazei, a1-antitripsinei, xantinoxidazei si b-glucuronidazei.
Licopenul, uimitorul colorant rosu, este o substanta cu efecte antitumorale in cancerul de prostata, san, vezica urinara, pancreas, plamani si piele, in cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal. Licopenul reduce semnificativ riscul aterosclerozei, iar incidenta infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consuma frecvent struguri, unde pocesele de imbatranire celulara sunt incetinite. In consumul de licopen se pun mari sperante pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative si a maladiei Alzheimer. Sa nu uitam ca licopenul este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor. Cercetarile privind degenerarea maculei la varste inaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi luteina timp de 6 luni scad incidenta degenerarii maculei cu 43%).
Efectul antioxidant al luteinei se manifesta nu numai la nivelul aparatului vizual, dar si la nivelul altor organe, precum si in cadrul unor lanturi metabolice, putand fi utilizata cu rezultate bune de catre toti cei carora li s-a recomandat consumul de antioxidanti, pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului de prostata etc. Efectul luteinei este amplificat de licopen, cu consecinte deosebite in ce priveste scaderea colesterolului sangvin si incetinirea sau stoparea degenerarii maculare.
Bioflavonoidele au un efect sinergic cu vitamina C, avand o mare importanta in intarirea peretelui capilar. Cele mai cunoscute bioflavonoide sunt: quercetina, rutina, hesperidina, naringina, baicalina si picnogenolul. Bioflavonoidele cresc rezistenta capilarelor, reglandule permeabilitatea, si se opun formarii de varice si de hemoroizi. De asemenea, bioflavonoidele au un efect antianginos, tonic cardiac, antiaterosclerotic de prima mana si antitrombotic. Bioflavonoidele preintampina ridarea si imbatranirea pielii, mentinandu-i elasticitatea si tineretea.
Acizii grasi omega 3 scad fibrinogenul si agregarea plachetara si cresc timpul de sangerare. Alte caracteristici: reduc intinderea zonei de necroza cardiaca post-infarct recent, regularizeaza ciclul menstrual, diminueaza frecventa si intensitatea durerilor menstruale.
Acizii grasi omega 6 asigura buna functionare a sistemului nervos central, intrand in structura membranelor neuronale.
Manganul este necesar structurii osoase normale si a cartilajului articular, este antialergic si un desensibilizant redutabil.
Cuprul contribuie la integritatea membranelor celulare, limiteaza formarea radicalilor liberi, creste apararea imuna, reduce simptomele artritei, mentine vasele arteriale curate (de ateroscleroza) si elastice.
Antocianinele reduc frecventa tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atat prin actiune directa, de distrugere tumorala, cat si prin reciclarea glutationului (cel mai puternic si mai important dintre antioxidantii produsi de organism).
Acidul elagic este capabil sa neutralizeze actiunea substantelor pro-carcinogene. Melatonina reduce nivelul colesterolului, atenueaza efectele negative ale stresului, protejeaza impotriva bolilor cardiace degenerative, coboara nivelul colesterolului sangvin si este un factor antitumoral. Strugurele negru este printre putinele alimente ce contin cantitati importante de melatonina si lecitina.
Zaharurile prezente in bobul de strugure sunt usor asimilate din cauza ca sunt in majoritate monozaharide: glucoza si levuloza. In urma unui experiment interesant s-a constatat ca valorile substantelor azotoase, minerale si ale zaharului din struguri sunt comparabile si cu cele ale laptelui matern. Strugurii au un efect deosebit asupra aparatului digestiv, avand proprietati tonicaperitive, util in dispepsii, atonii gastro-intestinale, hepatite si ascite.
Strugurele negru este diuretic, laxativ, uricozuric, coleretic, colecistokinetic, laxativ, detoxifiant (Hg, Pb), hipocolesterolemiant, regenerator hepatic (in statusul posthepatitic), puternic calmant si combate insomniile.
Cine poate beneficia de cura de struguri?
Proprietatile diuretice si depurative fac din struguri un adjuvant de mare pret in bolile amintite pana acum in cursul acestui articol, cat si in bolile de piele, artrita, reumatism, guta si afectiuni renale inclusiv litiaze (pietre). Cura de struguri este utila si datorita faptului ca are actiune de scadere a tensiunii arteriale si a colesterolului, recomandandu-se in obezitate si in avitaminoze.
Mustul imbunatateste, de asemenea, buna functionare a ficatului si a rinichilor. Mustul ce se obtine din struguri este folosit si ca regenerator al organismului, pentru continutul in lecitina, substanta extrem de importanta pentru sistemul nervos. De aceea mustul a fost denumit si lapte vegetal. Daca vrem sa folosim mustul ca medicament, trebuie sa avem grija ca acesta sa nu fie fermentat, pentru ca si-ar pierde mult din calitatile lui vindecatoare. Prin fermentare, cantitatea vitaminelor si cea a antioxidantilor scad, cu exceptia resveratrolului ce creste semnificativ, iar organismul va fi nevoit sa utilizeze o buna parte dintre alti antioxidanti pentru metabolizarea sau anihilarea efectelor alcoolului.
Un alt studiu interesant a demonstrat faptul ca mustul rosu nefermentat de struguri contine o varietate deosebita de flavonoizi. Acesti flavonoizi fenolici inhiba formarea cheagurilor de sange, iar antocianinele, prezente in mustul rosu si strugurii rosii sau negri, au si ei un efect protector fata de bolile de inima, gratie capacitatii lor de a inhiba sinteza de colesterol. Acesti antioxidanti inhiba agregarea plachetara, scad riscul de formare a cheagurilor de sange si reduc considerabil riscul aparitiei infarctului de miocard. Pentru a beneficia din plin de acest efect sanogen se recomanda a se consuma un pahar mare de must pe zi. Acest studiu a fost realizat si prezentat de American College of Cardiology, care consemneaza si faptul ca mustul rosu nefermentat de struguri reduce activitatea plachetara cu aproximativ 75%, fata de numai 45% cat o reduce aspirina.
dr. Cristina Anca Dascalescu
Din cele mai vechi timpuri si pana acum, strugurii au ocupat un loc important in alimentatia omului, dar si in vechile tratamente medicale. Initial, vita-de-vie s-a gasit in stare salbatica pe tarmurile Marii Negre si ale Marii Caspice, iar de aici s-a raspandit in Europa (Italia, Grecia, Franta) si in Asia Mica (Israel). Medici renumiti ai Antichitatii, precum Hipocrate si Pliniu, dar si alti celebri invatati, de atunci si pana in zilele noastre, recomandau folosirea strugurilor ca medicament impotriva frigurilor si anginei, iar romanii ii intrebuintau pentru dezintoxicarea organismului.
Polivitamine naturale
Strugurii contin o serie intreaga de oligoelemente ce intaresc organismul si ii dau vitalitate, de aceea au fost denumiti „polivitamine naturale”. In compozitia lor intalnim: calciul, fosforul, potasiul, sodiul, fierul, dar si vitaminele A, B1, B2 , C, precum si niacina si taninuri. Valoarea energetica a 100g struguri este de 98 kcal, din care se asimileaza in organism aproximativ 90%. Studiile medicale confirma faptul ca strugurele negru este unul dintre cele mai sanatoase fructe. Strugurele negru contine resveratrol – unul dintre cei mai puternici antioxidanti naturali cunoscuti; picnogenol – al doilea antioxidant exogen ca forta; licopen; luteina; bioflavonoide; acizi grasi omega 3 si 6; mangan; cupru; antocianide; acid elagic si melatonina.
Compusi fitochimici din struguri
Resveratrolul se gaseste in general in fructele de culoare violetneagra, si nu numai, in sucul de struguri negri, in samburii de struguri si in pielita. Resveratrolul are un potential antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C si E la un loc, este de 10-20 de ori mai puternic decat vitamina E in ce priveste protectia antioxidativa, pentru ca impiedica oxidarea LDL-colesterolului si scade nivelul sangvin al colesterolului total si al trigliceridelor, fiind un vasodilatator arterial. Resveratrolul poate reduce dezvoltarea melanomului malign, poate avea actiune citostatica in cancerul de san, poate micsora nivelul colesterolului total sangvin, previne si combate eficient osteoporoza.
Picnogenolii impreuna cu vitaminele A, C si E au o puternica actiune antioxidanta, contribuie la reglarea tonusului muscular al arterelor, combatand vaso-spasmul, intaresc peretele capilar, mentinandu-i elasticitatea si integritatea. Efectele benefice ale picnogenolului au fost studiate in bolile degenerative cardiovasculare, in fragilitatea capilara si in insuficienta venoasa periferica. Picnogenolii previn si combat retinopatia (microangiopatia retiniana) diabetica si nondiabetica, au actiune antienzimatica (in vitro) impotriva elastazei, hialuronidazei, colagenazei, a1-antitripsinei, xantinoxidazei si b-glucuronidazei.
Licopenul, uimitorul colorant rosu, este o substanta cu efecte antitumorale in cancerul de prostata, san, vezica urinara, pancreas, plamani si piele, in cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal. Licopenul reduce semnificativ riscul aterosclerozei, iar incidenta infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consuma frecvent struguri, unde pocesele de imbatranire celulara sunt incetinite. In consumul de licopen se pun mari sperante pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative si a maladiei Alzheimer. Sa nu uitam ca licopenul este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor. Cercetarile privind degenerarea maculei la varste inaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi luteina timp de 6 luni scad incidenta degenerarii maculei cu 43%).
Efectul antioxidant al luteinei se manifesta nu numai la nivelul aparatului vizual, dar si la nivelul altor organe, precum si in cadrul unor lanturi metabolice, putand fi utilizata cu rezultate bune de catre toti cei carora li s-a recomandat consumul de antioxidanti, pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului de prostata etc. Efectul luteinei este amplificat de licopen, cu consecinte deosebite in ce priveste scaderea colesterolului sangvin si incetinirea sau stoparea degenerarii maculare.
Bioflavonoidele au un efect sinergic cu vitamina C, avand o mare importanta in intarirea peretelui capilar. Cele mai cunoscute bioflavonoide sunt: quercetina, rutina, hesperidina, naringina, baicalina si picnogenolul. Bioflavonoidele cresc rezistenta capilarelor, reglandule permeabilitatea, si se opun formarii de varice si de hemoroizi. De asemenea, bioflavonoidele au un efect antianginos, tonic cardiac, antiaterosclerotic de prima mana si antitrombotic. Bioflavonoidele preintampina ridarea si imbatranirea pielii, mentinandu-i elasticitatea si tineretea.
Acizii grasi omega 3 scad fibrinogenul si agregarea plachetara si cresc timpul de sangerare. Alte caracteristici: reduc intinderea zonei de necroza cardiaca post-infarct recent, regularizeaza ciclul menstrual, diminueaza frecventa si intensitatea durerilor menstruale.
Acizii grasi omega 6 asigura buna functionare a sistemului nervos central, intrand in structura membranelor neuronale.
Manganul este necesar structurii osoase normale si a cartilajului articular, este antialergic si un desensibilizant redutabil.
Cuprul contribuie la integritatea membranelor celulare, limiteaza formarea radicalilor liberi, creste apararea imuna, reduce simptomele artritei, mentine vasele arteriale curate (de ateroscleroza) si elastice.
Antocianinele reduc frecventa tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atat prin actiune directa, de distrugere tumorala, cat si prin reciclarea glutationului (cel mai puternic si mai important dintre antioxidantii produsi de organism).
Acidul elagic este capabil sa neutralizeze actiunea substantelor pro-carcinogene. Melatonina reduce nivelul colesterolului, atenueaza efectele negative ale stresului, protejeaza impotriva bolilor cardiace degenerative, coboara nivelul colesterolului sangvin si este un factor antitumoral. Strugurele negru este printre putinele alimente ce contin cantitati importante de melatonina si lecitina.
Zaharurile prezente in bobul de strugure sunt usor asimilate din cauza ca sunt in majoritate monozaharide: glucoza si levuloza. In urma unui experiment interesant s-a constatat ca valorile substantelor azotoase, minerale si ale zaharului din struguri sunt comparabile si cu cele ale laptelui matern. Strugurii au un efect deosebit asupra aparatului digestiv, avand proprietati tonicaperitive, util in dispepsii, atonii gastro-intestinale, hepatite si ascite.
Strugurele negru este diuretic, laxativ, uricozuric, coleretic, colecistokinetic, laxativ, detoxifiant (Hg, Pb), hipocolesterolemiant, regenerator hepatic (in statusul posthepatitic), puternic calmant si combate insomniile.
Cine poate beneficia de cura de struguri?
Proprietatile diuretice si depurative fac din struguri un adjuvant de mare pret in bolile amintite pana acum in cursul acestui articol, cat si in bolile de piele, artrita, reumatism, guta si afectiuni renale inclusiv litiaze (pietre). Cura de struguri este utila si datorita faptului ca are actiune de scadere a tensiunii arteriale si a colesterolului, recomandandu-se in obezitate si in avitaminoze.
Mustul imbunatateste, de asemenea, buna functionare a ficatului si a rinichilor. Mustul ce se obtine din struguri este folosit si ca regenerator al organismului, pentru continutul in lecitina, substanta extrem de importanta pentru sistemul nervos. De aceea mustul a fost denumit si lapte vegetal. Daca vrem sa folosim mustul ca medicament, trebuie sa avem grija ca acesta sa nu fie fermentat, pentru ca si-ar pierde mult din calitatile lui vindecatoare. Prin fermentare, cantitatea vitaminelor si cea a antioxidantilor scad, cu exceptia resveratrolului ce creste semnificativ, iar organismul va fi nevoit sa utilizeze o buna parte dintre alti antioxidanti pentru metabolizarea sau anihilarea efectelor alcoolului.
Un alt studiu interesant a demonstrat faptul ca mustul rosu nefermentat de struguri contine o varietate deosebita de flavonoizi. Acesti flavonoizi fenolici inhiba formarea cheagurilor de sange, iar antocianinele, prezente in mustul rosu si strugurii rosii sau negri, au si ei un efect protector fata de bolile de inima, gratie capacitatii lor de a inhiba sinteza de colesterol. Acesti antioxidanti inhiba agregarea plachetara, scad riscul de formare a cheagurilor de sange si reduc considerabil riscul aparitiei infarctului de miocard. Pentru a beneficia din plin de acest efect sanogen se recomanda a se consuma un pahar mare de must pe zi. Acest studiu a fost realizat si prezentat de American College of Cardiology, care consemneaza si faptul ca mustul rosu nefermentat de struguri reduce activitatea plachetara cu aproximativ 75%, fata de numai 45% cat o reduce aspirina.
dr. Cristina Anca Dascalescu
